Construind "Cetatea din Insula" în a?ezarea Giurgiu, cea mai mare realizare a imperiului romano-bizantin s-a concretizat poate nu în cladirea însa?i - care, spre deosebire de catedrala Sfânta Sofia, de pilda, ridicata, la Bizan?, în aceea?i vreme, prin efortul a 10.000 de muncitori, condu?i de 100 de mai?tri ?i îndruma?i personal de Anthemius din Tralles ?i Isidor din Milet, cei mai renumi?i arhitec?i ai lumii, pentru a sluji ca templu ortodoxiei, nu era nici deosebit de grandioasa, nici desavâr?ita din punct de vedere arhitectonic -, ci în faptul ca astfel, zamislind fortarea?a, supu?ii sai au înfiin?at, în sfâr?it, alaturi de calea de comunica?ie care începea la Rusciuc, cu întaritura Sextanta Prista, de pe celalalt ?arm al Dunarii, ?i continua pe la Giurgiu, pentru a duce apoi mai departe, la Bucure?ti, la Ploie?ti ?i la Drajna, pâna în Transilvania, un nou "cap de pod", atât de necesar defensivei.
Construind "Cetatea din Insula" în a?ezarea Giurgiu, cea mai mare realizare a imperiului romano-bizantin s-a concretizat poate nu în cladirea însa?i - care, spre deosebire de catedrala Sfânta Sofia, de pilda, ridicata, la Bizan?, în aceea?i vreme, prin efortul a 10.000 de muncitori, condu?i de 100 de mai?tri ?i îndruma?i personal de Anthemius din Tralles ?i Isidor din Milet, cei mai renumi?i arhitec?i ai lumii, pentru a sluji ca templu ortodoxiei, nu era nici deosebit de grandioasa, nici desavâr?ita din punct de vedere arhitectonic -, ci în faptul ca astfel, zamislind fortarea?a, supu?ii sai au înfiin?at, în sfâr?it, alaturi de calea de comunica?ie care începea la Rusciuc, cu întaritura Sextanta Prista, de pe celalalt ?arm al Dunarii, ?i continua pe la Giurgiu, pentru a duce apoi mai departe, la Bucure?ti, la Ploie?ti ?i la Drajna, pâna în Transilvania, un nou "cap de pod", atât de necesar defensivei.