Trandafirul Sacru Al Asiriei. Legendele Lumii Antice, #36

În vremuri de legenda, când Asiria era în floarea puterii sale, iar ora?ele î?i înal?au templele pâna la cer, dincolo de zgomotul sabiilor ?i al carurilor de razboi, pulsa o alta inima, tacuta, dar vie. Era inima celor uita?i, a celor ce munceau sub soarele arzator ?i visau, în taina, la dreptate, la libertate, la iubire. Palatul regal din Assur, mare? ?i impunator, veghea peste aceste vise nespuse.
Printre zidurile sale de piatra alba ?i cur?ile parfumate cu tamâie, traia o prin?esa cu nume de lumina:Mullissu, fiica Regelui Iddin-Sîn ?i a Reginei Tashmetu. Crescuta în lux, dar cu un suflet care tânjea dupa adevar, Mullissu sim?ea ca via?a din palat era o colivie de aur. Ceea ce nimeni nu banuia era ca sub valul de matase al rangului ei se afla o inima neînfricata, gata sa sfideze orice norma pentru a cunoa?te lumea a?a cum este.?i lumea a raspuns.
Pe strazile prafuite ale ora?ului, unde cer?etorii se amestecau cu negustorii ?i cântare?ii ambulanti, traia Zabani, un tânar cu trecut necunoscut, me?te?ugar ?i ho? cu inima dreapta. El nu avea sânge nobil, ci sânge aprins de vise ?i îndrazneala. Destinul, calauzit poate de zei ori poate de simpla chemare a iubirii, i-a adus pe cei doi împreuna într-o gradina ascunsa a palatului, ?i acolo, în lini?tea nop?ii, o scânteie a aprins o revolu?ie.
Aceasta nu a fost o revolu?ie a armelor, ci a inimilor. Trandafirul Sacru al Asiriei nu este doar o poveste de dragoste interzisa. Este istoria unei na?iuni care a fost schimbata de curajul unei prin?ese ?i de noble?ea unui om simplu. Este cronica unei genera?ii care a avut curajul sa rupa lan?urile vechi ?i sa construiasca un viitor în care lumina nu era doar în temple, ci în fiecare casa, în fiecare inima.?i totul a început cu un sarut sub luna, ?i un trandafir alb crescut în umbra zidurilor regale.