Stele pe trotuar

Romanul debuteaza cu o asezare "strategica" in teren. Spatiul in care se desfasoara actiunea e bine definit, personalizat. Personajele se misca liber in arealul alocat,  actiunile lor sunt uneori hiperbolizate, anarhice. Privit de sus, tabloul este incarcat de simboluri, foarte bine inchegat, iar emotia trairilor personale face ca personajele sa isi apartina unele altora si impreuna patrimoniului universal..
Personajele sunt bine conturate, bine infipte in roluriile lor, dar sunt spirite libere, unice,  capabile de orice. La prima vedere, cartea pare a fi o descriere romantioasa si pe alocuri fantastica a lumii in care traim, in fond insa ea e strigatul de deznadejde  al unei natii care e pe punctul de a-si pierde iremediabil onoarea si demnitatea, si cumpatul, de ce nu. Un print, un reprezentant virtuos al natiei, asa cum a fost ea, incearca sa salveze ce a mai ramas.
Ei pierd insa lupta. In contrapondere,.un Stanica Ratiu masochist le joaca festa vietii lor si o dama bine, extrem de lucida, abila, ii joaca pe degete pe toti.. Natura scriiturii este una intelectualista, filosofica, elaborata. Creatia este demna de a fi ecranizata.