Persefona Floarea Care A Înflorit În Infern. Legendele Olimpului, #18

Înainte ca omul sa în?eleaga moartea, înainte ca floarea sa închida petala la asfin?it, a fost o taina tacuta care unea lumea de sus cu lumea de jos. Numele ei era Persefona. Nascuta din iubirea pamântului roditor, fiica Demetrei, zei?a grânelor, ea a fost, la început, doar un zâmbet în lumina, o copila crescuta printre crini ?i raze. Era Kore, "fecioara", fara umbra, fara teama. Pazita, ferita, iubita cu o intensitate care nu lasa loc mor?ii.
Dar nicio floare nu ramâne ve?nic înmugurita.Într-o zi, pamântul s-a deschis, iar din adâncurile sale a urcat Hades, zeul lumii de dincolo, ?i a rapit-o în tacere. Un act de for?a? Da. Dar ?i o chemare. O coborâre care avea sa transforme fiica în regina, zâmbetul în judecata, via?a în ciclu. Persefona nu a devenit doar stapâna umbrelor. Ea a devenit puntea dintre sfâr?it ?i început, între spicul frânt ?i samân?a care rena?te.În fiecare an, se rupe din îmbra?i?area mamei sale ?i coboara în regatul umbrelor, iar lumea plânge cu frunze cazatoare.
Iar când revine, pamântul tresare de dor ?i totul înflore?te. Ea este floarea lumii de dincolo, nascuta din lumina, hranita de întuneric, înflorind doar în echilibru. Aceasta nu este doar o poveste despre zei. Este o poveste despre noi to?i:despre ceea ce pierdem ?i regasim, despre despar?ire ?i reîntoarcere, despre iubirea care se maturizeaza în absen?a, despre moartea care înva?a sa nu mai fie sfâr?it.
Persefona traie?te în fiecare lacrima acceptata, în fiecare zâmbet revenit, în fiecare ciclu al naturii ?i al inimii. Aceasta este povestea ei. Nu doar zei?a. Nu doar regina. Ci taina vie a echilibrului. Persefona - floarea care a înflorit în Infern ?i a transformat moartea în promisiune.