Călătoria Emiliei Către Dumnezeu. Creștinism, #25

Par : Bucur Loredan
Offrir maintenant
Ou planifier dans votre panier
Disponible dans votre compte client Decitre ou Furet du Nord dès validation de votre commande. Le format ePub est :
  • Compatible avec une lecture sur My Vivlio (smartphone, tablette, ordinateur)
  • Compatible avec une lecture sur liseuses Vivlio
  • Pour les liseuses autres que Vivlio, vous devez utiliser le logiciel Adobe Digital Edition. Non compatible avec la lecture sur les liseuses Kindle, Remarkable et Sony
Logo Vivlio, qui est-ce ?

Notre partenaire de plateforme de lecture numérique où vous retrouverez l'ensemble de vos ebooks gratuitement

Pour en savoir plus sur nos ebooks, consultez notre aide en ligne ici
C'est si simple ! Lisez votre ebook avec l'app Vivlio sur votre tablette, mobile ou ordinateur :
Google PlayApp Store
  • FormatePub
  • ISBN8224182923
  • EAN9798224182923
  • Date de parution02/03/2025
  • Protection num.pas de protection
  • Infos supplémentairesepub
  • ÉditeurVirtued Press

Résumé

Noaptea era adânca, iar ora?ul parea un monstru adormit sub plapuma de lumina artificiala. Pe strazile înguste ale Amsterdamului, umbrele lunecau pe zidurile vechi, iar mirosul canalelor se amesteca cu cel al fumului de ?igara ?i parfumurilor scumpe. Emilia mergea singura, cu pa?i hotarâ?i, pe caldarâmul umed, fara sa priveasca înapoi. Lasase totul în urma. Bordelurile, banii, barba?ii puternici care o venerasera ?i o folosisera în acela?i timp.
Fusese odata regina unui imperiu al placerii. Acum, era doar o femeie în cautarea unui sens. Trecutul ei era un labirint de decizii gre?ite. Crescuse fara parin?i, aruncata într-un orfelinat rece, unde nimeni nu o iubea ?i unde singura ei alinare fusese frumuse?ea care, în loc sa o protejeze, o aruncase în prapastia pacatului. La vârsta la care altele visau la dragoste ?i familie, Emilia descoperise ca lumea nu are mila pentru cei slabi.?i atunci alesese sa devina puternica.
Dar acum în?elesese ca puterea lumeasca nu era nimic. Boga?ia, influen?a, dorin?a pe care o trezea în al?ii, toate acestea nu îi adusesera lini?te. Iadul fusese real.Îl vazuse cu propriii ei ochi.Îi sim?ise focul pe piele, îi auzise ?ipetele sufletelor osândite. Raiul fusese la fel de real, o lumina calda ?i iertatoare, ceva ce niciodata nu crezuse ca ar putea atinge. Dar Dumnezeu o chemase. Atunci, în clipa în care îngerul Manakel îi aratase drumul, Emilia în?elesese ca via?a ei nu se terminase.
Era un nou început. Un drum spre rascumparare, un drum lung ?i plin de încercari, dar unul pe care era gata sa-l strabata.În fa?a ei, pe col?ul unei strazi pustii, o biserica mica î?i ridica turnul spre cer. Un loc unde putea începe din nou. Emilia pa?i înauntru. Mirosul de lumânari arse ?i tamâie îi umplu sufletul de o lini?te necunoscuta. Se îngenunche în fa?a altarului, lacrimile curgând fara oprire pe obrajii ei.-Doamne.daca înca ma po?i ierta, arata-mi calea.
Atunci sim?i ceva ce nu mai sim?ise niciodata. O caldura blânda, o îmbra?i?are nevazuta, o prezen?a care îi spunea ca nu era singura.?i în acel moment, Emilia ?tiu:calatoria ei abia începea. 
Noaptea era adânca, iar ora?ul parea un monstru adormit sub plapuma de lumina artificiala. Pe strazile înguste ale Amsterdamului, umbrele lunecau pe zidurile vechi, iar mirosul canalelor se amesteca cu cel al fumului de ?igara ?i parfumurilor scumpe. Emilia mergea singura, cu pa?i hotarâ?i, pe caldarâmul umed, fara sa priveasca înapoi. Lasase totul în urma. Bordelurile, banii, barba?ii puternici care o venerasera ?i o folosisera în acela?i timp.
Fusese odata regina unui imperiu al placerii. Acum, era doar o femeie în cautarea unui sens. Trecutul ei era un labirint de decizii gre?ite. Crescuse fara parin?i, aruncata într-un orfelinat rece, unde nimeni nu o iubea ?i unde singura ei alinare fusese frumuse?ea care, în loc sa o protejeze, o aruncase în prapastia pacatului. La vârsta la care altele visau la dragoste ?i familie, Emilia descoperise ca lumea nu are mila pentru cei slabi.?i atunci alesese sa devina puternica.
Dar acum în?elesese ca puterea lumeasca nu era nimic. Boga?ia, influen?a, dorin?a pe care o trezea în al?ii, toate acestea nu îi adusesera lini?te. Iadul fusese real.Îl vazuse cu propriii ei ochi.Îi sim?ise focul pe piele, îi auzise ?ipetele sufletelor osândite. Raiul fusese la fel de real, o lumina calda ?i iertatoare, ceva ce niciodata nu crezuse ca ar putea atinge. Dar Dumnezeu o chemase. Atunci, în clipa în care îngerul Manakel îi aratase drumul, Emilia în?elesese ca via?a ei nu se terminase.
Era un nou început. Un drum spre rascumparare, un drum lung ?i plin de încercari, dar unul pe care era gata sa-l strabata.În fa?a ei, pe col?ul unei strazi pustii, o biserica mica î?i ridica turnul spre cer. Un loc unde putea începe din nou. Emilia pa?i înauntru. Mirosul de lumânari arse ?i tamâie îi umplu sufletul de o lini?te necunoscuta. Se îngenunche în fa?a altarului, lacrimile curgând fara oprire pe obrajii ei.-Doamne.daca înca ma po?i ierta, arata-mi calea.
Atunci sim?i ceva ce nu mai sim?ise niciodata. O caldura blânda, o îmbra?i?are nevazuta, o prezen?a care îi spunea ca nu era singura.?i în acel moment, Emilia ?tiu:calatoria ei abia începea.